Vă imaginaţi o iarnă fără a fi urmată de o primăvară?
Aşa ar fi fost sufletele noastre fără învierea Domnului Isus Hristos:

Aceasta o pot exprima doar cei ce au experimentat în realitate, învierea lor împreună cu Hristos.

ÎNVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS nu este doar un mit, o poveste de adormit copiii, cum mai gândesc unii care nu pot crede realitatea acestui eveniment dumnezeiesc. Ei cred mai degrabă minciuna lansată de satan imediat după învierea însoţită de marele cutremur de pământ, eveniment ai cărui primi martori oculari fuseseră păzitorii mormântului, soldaţii romani. Evanghelistul Matei relatează groaza străjerilor şi alergarea lor la preoţii cei mai de seamă (elita religiei iudaice). Aceştia, auzind mărturia lor credibilă, le-au dat bani pentru a raspândi marea minciună, atât de „logic” acceptată de către cei ce nu acceptă în crezul lor, învierea:

„Ucenicii Lui au venit noaptea pe când dormeam noi şi L-au furat… Şi s-a răspândit zvonul acesta… până în ziua de astăzi”
(Matei 28v:12-15)

Există, din păcate şi alte născociri aberante ale acestor minţi necredincioase, atee, pe care le răspândesc fără nici o teamă de Dumnezeu.

ÎNVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS nu este nici pe departe DOAR un eveniment unic, supranatural, petrecut cândva în istorie, cu scopul de a mai avea o sărbătoare în plus, în care să ne distrăm. (Ne îngrozim de ceea ce se întâmplă în lumea creştină, la Paşti)

ÎNVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS este un eveniment supranatural, divin, cu implicaţii practice în fiinţa umană (în general) şi în fiinţa mea şi în fiinţa ta (în particular). Apostolul Pavel se ruga pentru creştinii din Efes ca Dumnezeu să le lumineze ochii inimii pentru a putea pricepe

„care este faţă de noi credincioşii nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi…”
(Efeseni 1:18-20).

Înţeleg de aici că o putere mai mare decât suma forţelor iadului, ale întunericului, ale păcatului şi ale locuinţei morţilor care Îl ţinuseră pe Domnul Isus în mormânt, aşadar această „nemărginită mărime a puterii Sale” a fost desfăşurată în Hristos, anihilând forţele demonice şi facilizându-I-se astfel glorioasa ÎNVIERE. Apostolul Pavel o denumeşte „Puterea învierii”:

„Şi Să-L cunosc pe El şi „Puterea învierii Lui…”
(Filipeni 3:10)

Aşadar, „Puterea învierii Domnului Hristos” este o realitate în viaţa creştinilor, putere care acţionează permanent împotriva pornirilor păcătoase ale naturii noastre, împotriva a tot ce încă este „moarte” în noi, înlocuindu-le cu viaţa Sa, cu slava Sa respectiv cu: „dragostea care întrece orice cunoştinţă,” (Efeseni 3:19) „bucuria negrăită şi strălucită”(1 Petru 1:8) şi „pacea care întrece orice pricepere”(Filipeni 4:7)”

Acesta este superlativul si apogeul trăirilor spirituale divine pe care creştinii îl pot atinge în mod real pe pământ, ca un preludiu al vieţii eterne pregătite pentru ei prin moartea şi respectiv ÎNVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS.

Dezideratul aici prezentat este realizat permanent prin misiunea pe care Duhul Lui Dumnezeu o are din momentul naşterii din nou a păcătosului şi anume: de a-l transforma „în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18 b)

Nu este oare tocmai această slavă intuită de profeţii din vechime, slavă ce a urmat (de atunci şi până azi) patimile, moartea şi învierea Lui Hristos, slavă pe care ei, profeţii, o avuseseră ca ţintă a cercetării şi căutării lor stăruitoare, deşi li se descoperise că nu pentru ei fusese revelată, ci pentru noi, slavă în care chiar îngerii doresc să privească ?” (1 Petru 1:10-12).

E regretabil faptul că prea puţini cercetători ai Cuvântului Lui Dumnezeu mai au ca ţintă a cercetării lor această problemă capitală pentru vieţile lor şi ale contemporanilor lor. (subiectul Învierii este abordat totuşi din multe alte perspective pe care eu nu le dispreţuiesc)

Fie ca tu, cel ce citeşti şi audiezi cele de aici, să poţi declama supremaţia apogeului spiritual şi anume: ”Implicaţiile însoţite de slavă ale INVIERII DOMNULUI HRISTOS ÎN VIAŢA TA”…

Iar dacă nu poţi spune nimic despre aceasta, te informez că „Puterea învierii” experimentată de fiul risipitor [despre care tatăl său declarase la revenirea lui acasă, că „fusese mort şi a înviat”] îţi stă chiar acum la dispoziţie spre fericirea ta pentru timp şi eternitate…