(după Ezechiel 22:23-31)

„Vorbeşte fiu al omului, căci iată,
Ierusalimul e nenorocit:
Întreaga naţiune-i apostată,
Iar Legea Mea cea sfântă-i încălcată:
Ierusalimul fi-va pedepsit!

S-audă răspicat întreaga ţară:
Eşti plină toată de necurăţii;
Mai marii-ţi uneltesc, se trag pe sfoară,
Profeţi şi preoţi rag în glas de fiară…
Şi-n Dreptul Meu, le-am plănuit urgii!

Caut printre ei, în geamătul naturii, (Rom.8:22)
Un Om să-nalţe zidul sfărâmat,
Un Om să stea în mijlocul spărturii,
Ca-al Meu torent pornit contra făpturii
Să fie stăvilit de-acel Bărbat,

Dar nu găsesc nici unul!” Strigă Domnul,
Iar strigătu-I străbate, suspinând,
Mulţimi de veacuri urmărind pe omul
Ce zace în păcat, dormindu-şi somnul:
Din moarte să-l trezească mai curând.

***
S-au scurs mulţimile de veacuri, toate…
Etapele istoriei s-au dus
Şi-n întunericul cel gros din noapte
Un strigăt se-auzi şi nu doar şoapte:
„Astazi vi s-a născut Hristos Isus!”

***
Şi-aşa cum anii trec încet, agale,
S-au scurs şi anii Săi: TREIZECIŞITREI…
Se-apropia a săptămânii jale
Când preluase-asupra fiinţei Sale
Păcatul de la „neamuri” şi iudei…

Rămase prea şocat, guvernatorul:
Tăcând, Pârâtul îl nedumerea
Dar şi vorbind: îl copleşise t o n u l
Şi-atunci strigase tare: „I A T Ă O M U L ! ! !”
Omul pe care Dumnezeu îl căuta.

* * *

Se caută iarăşi azi, printre popoare
Un om să stea-n spărtura cea din zid…
Asemenea exemple-s tot mai rare
Se cere o supermaturizare:
De la „TREIZECIŞITREI” în sus, se pare.
STAI TU-N SPĂRTURĂ… Prinde ce îţi zic… !!!

24 Februarie 2011

Dedicată scumpului meu fiu, Emanuel,
cu ocazia împlinirii a 33 de ani prin bunătatea şi harul Domnului

Cu toată dragostea
TATA