Un S.O.S. se emană din subconştientul tău datorită „senzorului” aşezat de Dumnezeu în om şi anume „desăvârşirea cerută de cugetele lor” (Evrei 9:9c)… Iar dacă ţi l-am recepţionat, încerc să-ţi ofer ajutor pentru naufragiul tău. Acest ajutor îl preiau din cartea pe care am scris-o pentru toţi tinerii creştini şi care este intitulată :
„PRIETENIE, DRAGOSTE ŞI CĂSĂTORIE PRIN CREDINŢĂ”
Iată aşadar câteva fragmente dintr-o scrisoare primită cu circa treizeci de ani în urmă, prin care o tânără îşi destăinuie naufragiul ei sufletesc:
“Îmi revin câteodată, parcă din vis şi când văd că sunt în realitate, când văd că exist, ah !… Sunt distrusă complet ! Sunt pierdută pentru totdeauna ! Sunt cel mai nenorocit om de pe pământ ! Ah ! Bine, da, bine mai era dacă nu mă năşteam, bine mai era dacă muream de mică… Oh ! De-atâtea ori era să mor, cum de n-am murit?!?
Să nu mai fi ajuns să văd ce înseamnă păcat şi să-i sufăr consecinţele. Da, NUMAI PĂCATUL m-a adus într-o stare atât de groaznică, mai rea decât înainte! Da, numai păcatul. Ah! Încă n-am ştiut cât de groaznic poate fi. Da, n-am ştiut!
V-am spus şi vă mai spun încă o dată: pentru mine viaţa nu mai are niciun sens, nicio valoare, dacă o voi trăi tot aşa. Ce rost mai are să trăiesc o viaţă plină de groază, de frică, de ruşine, de înfrângeri, o viaţă uscată? Ce rost mai are?!? NU, NU MAI POT SĂ TRĂIESC AŞA!
Mereu trecutul îmi revine în minte, mă înfioară. Trecutul meu mă va despărţi de Dumnezeu deşi l-am mărturisit şi părăsit. Ori înnebunesc, ori mă omor! Şi sunt hotărâtă s-o fac! Din două, una îmi va reuşi. Nu-mi pare rău, decât că nu mi-am trăit viaţa numai pentru Dumnezeu şi că m-am legat prea tare de Biserica X.
Atât de tare, încât dacă ar fi să mai trăiesc, n-aş putea să stau despărţită de ea. Să vă spun drept, nici nu mai am putere, nici nu mai am curaj să mai intru în Biserică.
Nădejdea mi s-a spulberat. Nu mai am nicio speranţă. Nu mai am pentru ce să trăiesc. Ah! Îmi vine să intru în pământ!
De-aş mai găsi o singură speranţă de scăpare! Dar de unde s-o iau?
O, Doamne, dacă Tu mai ai grijă de sufletul meu, dacă mai este încă har şi pentru mine, găseşte-mi tu o cale de izbăvire, adu-mă Tu din nou la Tine. Dă-mi măcar o speranţă! Dă-mi măcar un strop de credinţă! Sunt urmărită de Satan. Văd aceasta foarte clar mai mult ca oricând. Mi-e inima plină de groază. Tremur. Plâng. Ce să fac?
O singură scăpare: moartea. NU merit decât moartea în chinurile cele mai groaznice. Da, dacă Dumnezeu nu-mi va scoate nicio cale de scăpare, cât de curând voi pune capăt acestei vieţi. Deşi mă îngrozesc de ceea ce va urma. S-ar putea… s-ar putea ca aceasta să fie ultima scrisoare… “
Un sentiment de vinovăţie pentru tot ce ai făcut, te împovărează şi totuşi un gând ademenitor, un “refren” deja de mult cunoscut, îţi răsună insistent: “Mai mergi o dată, mai mergi doar azi!”.
O luptă cumplită te tulbură din nou. Conştiinţa îţi zice: “Destul !”, dar dulceaţa ispititoare a plăcerii e cât pe-aci să te momească. Teama de o înfrângere repetată te obsedează chinuitor. Îţi este greu, deşi n-ar trebui să-ţi fie, să te destăinui cuiva. Dacă acum vei ezita, inevitabilul, acel catastrofal “prea târziu” va deveni curând realitate. Sunt mulţi în jurul tău dar nimeni “aproape”. “Pozezi”, zâmbind tuturor : inima-ţi plânge şi constaţi trist că nu ţi se sesizează durerea… iar chinul persistă îngrozitor. Cu o astfel de stare, similară cu a fiului risipitor, de odinioară, ori fără vreo vinovăţie, ca şi când “nimic n-ai fi făcut”, precum fratele acestuia, ascultă preocuparea iubitoare pentru nepăsarea ta ori pentru starea ta de chin, a Celui ce Însuşi este Iubire:
Fără excepţii, toate aceste aventuri sfârşesc cu lacrimi sau “dureri înăbuşite”!
Dacă măcar un/o adolescent (ă) se opreşte asupra acestei informaţii şi o ia în seamă, câştigul este imens… aşa că se merită efortul pentru aceste postări…
Fie ca aceste postări să-şi atingă scopul scontat aşa cum ai spus!
Să ne răspundă Dumnezeu dorinţelor noastre pentru adolescenţi, tineri şi nu numai!
Atât videoclipul cât şi cântecul sunt foarte înţelept concepute şi mi-aş permite să spun că ar fi bine dacă s-ar putea să fie postate şi pe ‘google chrome’, pe site-urile de televiziuni. Am văzut şi citit multe articole despre viaţa cu Domnul ISUS acolo. Oricum noi vă dorim binecuvântarea Domnului în frumoasa lucrare pe care o faci cu Maricica !
Dacă Domnul vrea, o să-mi deschidă uşi pentru a trimite mai departe materialul. Mulţumesc pentru încurajare.
Dragă Monica, tocmai vizitam şi eu frumosul blog al scumpului nostru frate Petrică Pleşa şi am citit comentariul tău. Trebuie să fac aici câteva precizări de natură tehnică. GOOGLE CHROME este un browser web, deci nu este o reţea de socializare sau o platformă de blogging pe care se poate uploada (adică încărca pe server) un material. Nu se poate posta nimic în mod direct pe Google Chrome şi nici pe vreun alt browser web!!!
Browserele web sunt doar nişte aplicații software care deschid paginile de Internet (adică, tehnic vorbind, descifrează sau “înţeleg” limbajele HTML, CSS, PHP, etc, respectiv codurile prin care sunt editate paginile web).
Când spui că ar fi bine ca videoclipul şi cântecul să fie postate pe Google Chrome, aici intervine o mică eroare de exprimare şi dacă îmi permiţi, aş vrea să-ţi explic de ce. Browserele web (inclusiv Google Chrome) nu se ocupă cu publicarea (postarea) diferitelor materiale pe paginile de Internet. Browserele web (Google Chrome, Mozilla Firefox, Internet Explorer, Opera, Safari, Comet Bird, etc) se ocupă doar cu CITIREA paginilor web (adică INTERPRETEAZĂ datele HTML, CSS, PHP, etc, de pe paginile de Internet deja publicate).
Nici măcar motoarele de căutare (Google, Yahoo, MSN, Aol, etc) nu se ocupă cu postarea videoclipurilor, a cântecelor şi a altor materiale, ci ele intervin abia DUPĂ ce acestea au fost publicate pe site-uri, bloguri, reţele de socializare.
Singurele care se ocupă cu postarea (publicarea) diverselor materiale (videoclipuri, cântece, articole, etc) sunt site-urile, blogurile (care sunt nişte mini-site-uri) şi reţelele de socializare (cum ar fi Hi5, Facebook, MySpace, Netlog, etc).
În concluzie, pentru ca un material (videoclip, cântec, articol, etc) să apară pe Internet, el trebuie ca mai întâi să fie publicat pe un site, pe un blog sau pe o reţea de socializare şi abia ulterior va fi “remarcat” de crawlerele (roboţii) motoarelor de căutare (Google, Yahoo, MSN, Aol, etc) care vor indexa (adăuga) materialul respectiv (pagina web respectivă) pe Internet. Abia în acel moment, browserele web (cum ar fi Google Chrome pe care l-ai dat ca exemplu) vor fi capabile să deschidă pagina web respectivă, să interpreteze datele în mod corect adică să poată descifra codul (limbajul) paginii web pe care dorim să vedem videoclipul sau cântecul respectiv.
Să nu confundăm niciodată site-urile, blogurile şi reţelele de socializare (mijloacele clasice prin care pot fi postate diversele materiale) cu browserele web sau cu motoarele de căutare-indexare internaţionale! 🙂
Sper că am putut să-ţi fiu de folos cu aceste detalii un pic cam tehnice. Blessings!
Da, dragă Tom, îți mulțumesc pentru explicațiile date dar pe Google Chrome am citit postări neoprotestante despre viața cu Domnul ISUS HRISTOS. Erau pe site-ul de la Antena 1; probabil au fost preluate de așa ziși ‘roboți – motoare de căutare’. Cât despre rețelele de socializare și site-uri, știu și eu să fac diferența.
Mulțumesc pentru explicații și Domnul să te binecuvânteze!